Europa se confruntă cu o criză a consumului de opioide în ultimii trei ani.
În 2021, utilizarea ilegală a opioidelor a fost responsabilă de 74% din cele 6.
000 de decese cauzate de supradoza de droguri, scrie publicație elenă eKathimerini.
Potrivit unui studiu realizat de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri (EMCDDA) împreună cu Europol, se estimează că în Europa există aproximativ 1 milion de consumatori de opioide de mare risc.
În plus, cantitatea de heroină confiscată de statele membre UE a fost de două ori și ceva mai mare în 2021, și anume 9,5 tone, fiind cea mai mare cantitate confiscată în ultimii 20 de ani.
Autorii studiului au constatat o schimbare majoră a modului în care este traficată heroina în ultimii ani în UE, deoarece transportul se face acum din ce în ce mai mult pe mare și mai ales prin intermediul navelor cu containere.
Se reușește astfel traficarea unor cantități mai mari de heroină, ascunse în mărfurile transportate din țări din Peninsula Arabică, sudul și estul Africii, Iran, Pakistan și Turcia către Europa.
Grecia împreună cu Turcia și Bulgaria constituie principala rută terestră pentru traficul de opioide către Europa din Afganistan.
„Problema opioidelor din Europa prezintă o evoluție vertiginoasă și devine mai complexă.
Pe măsură ce consumul de substanțe și tipurile de utilizare se schimbă și devin mai complexe, trebuie să revizuim modelul de prevenire, tratament și reducere a efectelor nocive pentru a face față acestor noi provocări”, subliniază directorul Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri, Alexis Goosdeel.
Potrivit studiului, în majoritatea țărilor UE, numărul persoanelor care consumă heroină rămâne relativ constant.
În 2021, consumatorii de droguri dure, cum sunt opioidele, erau în jur de un milion.
Țara cu cel mai mare număr de consumatori la 1.
000 de locuitori este Finlanda, urmată de Italia, Irlanda, Austria și Danemarca.
În ceea ce privește rutele comerciale terestre pentru traficul de heroină din Afganistan către Europa, au fost înregistrate trei rute principale.
Cea mai directă și mai scurtă este așa-numita „rută balcanică”, marfa plecând din Afganistan prin Iran și Pakistan către Turcia și apoi prin Bulgaria, Grecia sau prin Mediterana pentru a ajunge la destinația finală.
Alte rute preferate sunt fie pe coasta est-africană până în Europa, fie prin Iran până în Armenia sau Azerbaidjan și de acolo până în Georgia și apoi prin Marea Neagră până în Bulgaria, România sau Ucraina.
În același timp, se pare că piața neagră a opioidelor devine din ce în ce mai complexă, întrucât, pe lângă drogurile dure, acum circulă și forme sintetice de heroină, precum metadona, buprenorfina, fentanilul, precum și opioide sintetice complet noi.
În plus față de cele de mai sus, experții descriu ca fiind deosebit de îngrijorătoare detectarea unor opioide extrem de puternice pe bază de benzimidazol.
Înmulțirea formelor sintetice de heroină este demonstrată și de analiza a 1.
845 de seringi folosite de către rețeaua ESCAPE, care a acoperit 12 orașe din 11 state membre UE în perioada 2021 și 2022.
Pe lângă heroină, care a fost substanța cel mai frecvent detectată în majoritatea țărilor, în probele de seringi folosite au fost detectate alte 54 de substanțe psihoactive.
Cel mai des detectată a fost buprenorfina care, în ciuda creșterii cantităților confiscate în mai multe țări europene, inclusiv în Grecia, în perioada 2018-2021, a fost depistată într-o proporție de peste 30% în seringile colectate la Helsinki, Praga și Salonic.
Urmează metadona, care a fost detectată în creștere la Dublin, Vilnius și Riga.
În plus, cantitățile de metadonă confiscate în Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg și Spania au crescut cu 1267% (de la 18 kg în 2018 la 246 kg în 2021), în principal datorită unor capturi semnificative în Spania.
