Ministerul apărării din Taiwan acuză China că își continuă „campania de hărțuire” a țării insulare prin trimiterea de baloane de înaltă altitudine deasupra teritoriului taiwanez, o mutare pe care o descrie ca făcând parte dintr-un „război cognitiv”, relatează Business Insider.
Ministerul taiwanez a declarat că alte 6 baloane au fost lansate de China deasupra teritoriului insulei la sfârșitul săptămânii trecute, acestea traversând spațiul aerian al Taiwanului la diferite ore ale zilei de duminică.
Armata taiwaneză afirmă că 5 dintre baloane au traversat extremitatea nordică a insulei la altitudini de 6.
000 de metri și mai sus, în timp ce al șaselea a survolat orașul Pingtung din sudul țării la o altitudine de doar 4.
500 de metri.
Forțele armate de la Taipei au depistat de asemenea avioane și patru nave ale Armatei de Eliberare chineze apropiindu-se de insulă.
Taiwanul a declarat încă de la începutul anului că a identificat zeci de baloane lansate din China survolându-i teritoriul înaintea alegerilor prezidențiale pe care le-a organizat pe 13 ianuarie.
Ministerul taiwanez al apărării a declarat că ele fac parte dintr-un „război cognitiv” și a încurajat populația pe 6 ianuarie să judece situația „rațional și cu calm”, potrivit France24.
Întrebat despre acest subiect, un purtător de cuvânt al ministerului chinez de externe a declarat pentru Axios miercurea aceasta că nu este la curent cu situația menționată și că ea „nu are legătură cu problemele de politică externă ale Chinei”.
Baloanele lansate de China la altitudini ridicate au provocat anul trecut tensiuni și cu Statele Unite, forțele armate americane ale Washingtonului doborând în luna februarie un astfel de balon care a survolat teritoriul american.
SUA afirmă că aceste baloane sunt folosite de China în scopuri de spionaj, în timp ce Beijingul susține că ele sunt baloane meteorologice sau care fac alte tipuri de măsurători științifice.
Tensiunile dintre China și Taiwan, deja aflate la cele mai înalte cote din ultimele decenii, au crescut după ce țara insulară l-a ales președinte pe Lai Ching-te, candidatul descris de Beijing drept un „grav pericol”.
