Anul trecut, ZF a publicat opinia subsemnatului cu privire la licitația proiectului rubricat și mi-am exprimat unele păreri care, din păcate s-au adeverit.
Această a 7-a variantă de studiu de fezabilitate (record mondial pentru pregătirea unui proiect) pe care România și l-a propus din anii 80, este un ”case study” tipic despre cum să faci ca să nu faci nimic.
Voi încerca să explic de ce această reluată ”licitație” din această săptămînă, previzibil, va fi un nou eșec, avînd drept urmare (sau obiectiv !?) ”ingroparea” definitivă a proiectului, pe motive plauzibile, ușor de ”înghițit” de publicul larg precum că, ori nu s-a prezentat din nou nimeni, ori că ofertele nu au raspuns integral cerințelor din Caietele de Sarcini, ori că nu s-a gasit finanțare sau investitori, orice alte motive care se vor mai putea inventa ”pe baze legale”.
Și uite așa, cum un proiect de mare importanță pentru România va fi ”îngropat” legal, deși mai toată lumea vorbește despre necesitatea (nu fezabilitatea !) acestui proiect, dar Ministerul Energiei se chinuie să-l îngroape ”competitiv”, în ciuda declarațiilor pompoase ale Dlui Ministru Burduja că, ”acesta este un proiect prioritar pentru dînsul”.
.
.
o fi, dar, mai sunt și alții prin preajmă.
Motivele sunt 2 mari si late:Să ne uităm puțin mai adînc, numai la aceste 2 motive:Mînați de curiozitatea de a citi ”noua versiune a Caietelor de Sarcini” anunțată spectaculos de Dl.
Ministru Burduja, cum că ”au fost incluse observatiile ofertanților de la precedenta editie”- season 1- a licitatiei la care nu s-a prezentat nimeni, observăm că nu s-a schimbat mai nimic in conceptia SAPE și in C/S (ori DL.
Ministru nu stie și a fost mințit, ori stie și îi minte posibilii ofertanți, ceea ce e foarte grav, sau, e o mică, foarte mică modificare pe undeva, neobservabilă, ca să ”pice bine cuiva”, și să avem totuși măcar 1 singur ofertant, căruia, nu-i așa, trebuie sa-i acordăm contractul).
În România, achizițiile publice sunt reglementate de Legea corespunzătoare a achizițiilor publice (care a devenit un ”fetiș” în zona sectorului de stat, un instrument ideal, numai bun de a ”manevra” în procesul achizițiilor publice, în funcție de diferite interese, problemă asupra căreia voi reveni mai jos).
Cine are curiozitatea și răbdarea să citească Fișa de Date pusă pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice – adică achiziții publice pentru publicul larg !), va constata ca în acest document, in proporție de cca 60% se vorbeste de legi și proceduri legale pe care trebuie să le respecte ofertanții, vreo 30% despre cum trebuie sa fie ofertanții de buni si experți, si mai nimic despre ce vrem, cum vrem să fie Tarnița asta.
Intr-un cuvint, niste hirtii pregătite de niște juristi si alți birocrați care n-au nici o legătură cu un proiect energetic unic în România, specific tehnologic și despre care nu mulți au idee ”cu ce se mănincă”.
Pentru relevanța celor afirmate, invit cititorii, chiar dacă nu au vreo expertiză in problema, să arunce o privire doar pe aceasta:Pumped Storage Hydropower Valuation GuidebookA Cost-Benefit and Decision Analysis Valuation FrameworkMarch 2021ANL-21/10https://www.
energy.
gov/hydrowires(US Department of Energy)More information about HydroWIRES is available at https://energy.
gov/hydrowires.
pentru a avea cit de cit o idee despre ce inseamna o centrală CHEAP.
Să vedem întîi cum se întîmplă la marile Corporații care operează în piața internațională, în mod competitiv:Ce vedem acum că se întîmplă la marea ”Corporație” SAPE, a Ministerului Energiei, ”responsabilă” cu achiziția serviciilor de studiu de fezabilitate pentru Tarnița-Lăpuștesti ?:Nimeni nu a tras învățăminte din eșecurile din trecut ale acestui proiect.
Conform unei interpelari a Dlui Deputat Țîmpău Radu Bogdan in Parlamentul României, înregistrata la Camera Deputaților cu nr.
4380A/2014, privind Oportunitatea realizării proiectului Tarnița-Lăpuștești, Ministerul Energiei a raspuns, prin Ministrul delegat – Secretar de Stat Albulescu Mihai Adrian, (prin Nr.
101906/RN/30.
06.
2014) că proiectul este foarte necesar și urma să fie finanțat si manageriat de Hidroelectrica impreună cu o echipă de consultanți de la Deloitte, dar, (citez mai jos din răspunsul Ministerului Energiei): – Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.
ro
