Cheltuielile de judecată stabilite în litigiile de mediu trebuie să fie rezonabile și să țină cont de interesul general legat de protecția mediului, se arată într-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată pe 11 ianuarie.
Clarificările au fost cerute de Curtea de Apel Târgu‑Mureș într-un litigiu care vizează anularea autorizației de construire, a acordului de mediu și a PUZ-ului pentru depozitul de deșeuri de la Pojorâta, Pasul Mestecăniș.
Procesul a fost intentat de Societatea Civilă Profesională de Avocați Plopeanu și Ionescu din Cluj.
În cazul gropii de gunoi, Consiliul Județean Suceava a cerut localnicilor care au atacat proiectul cheltuieli de judecată de 280.
000 lei, procesul fiind pe rol.
Reamintim și faptul că în 2023, în București, Asociația Miliția Spirituală, care a cerut în instanță anularea acordului de mediu și autorizației de construire pentru turnurile One de la Hala Ford, din Floreasca, a fost dizolvată în instanță de dezvoltatorul imobiliar deoarece nu a putut să plătească cheltuielile de judecată.
Dezvoltatorul imobiliar One Mircea Eliade Properties a obținut în instanță și dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, pentru neplata cheltuielilor de judecată, stabilite în același litigiu.
Decizia nu este însă definitivă.
„ Articolul 9 alineatele (4) și (5) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 și aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370 a Consiliului, citit în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că, pentru a garanta respectarea cerinței ca procedurile jurisdicționale să nu fie exagerat de costisitoare, instanța chemată să se pronunțe cu privire la obligarea la plata cheltuielilor de judecată a unei părți care a căzut în pretenții într‑un litigiu în materie de mediu trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor cauzei, inclusiv de interesul acestei părți și de interesul general legat de protecția mediului”, este decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Totul a pornit de la litigiul în care Societatea Civilă Profesională de Avocați Ionescu, Plopeanu și Stoia a cerut în instanță anularea acordului de mediu, a planului urbanistic zonal și a autorizației de construire a depozitului de deșeuri de la Pojorâta, pasul Mestecăniș.
Acesta este unul dintre cele mai controversate proiecte din România ultimilor 20 de ani deoarece este o groapă de gunoi în vârf de munte, într-o zonă turistică superbă, și, culmea, finanțarea este din bani europeni nerabursabili.
Societatea de avocați a ajuns să atace proiectul în instanță după ce mai mulți locuitori din Pojorâta au pierdut în final procesul în care au atacat în instanță hotărârea de Consiliu Local prin care terenul pe care s-a construit depozitul de deșeuri a fost transferat de la Pojorâta la Consiliul Județean Suceava și oamenilor li s-au cerut cheltuieli de judecată de 280.
000 lei.
Acum, în România, pe Codul de Procedură Civilă, judecătorul are drept de apreciere având în vedere cuantumul onorariului și complexitatea cauzei.
După această decizie a CJUE, se mai adaugă un criteriu, cheltuielile de judecată în litigiile de mediu trebuie să fie rezonabile, spune Diana Ionescu.
Aceasta nu a fost o acțiune în infringement pentru condamnarea României, este o hotărâre dispusă într-o trimitere preliminară, adică nu e condamnată România că nu are norme în acest sens, ci este o interpretare care este obligatorie nu doar pentru România, ci pentru toate statele membre, spune avocata.
În fiecare cauză în care se pune în discuție problema cheltuielilor de judecată, judecătorii trebuie să aibă în vedere această hotărâre.
„Când se discută problema cheltuielilor de judecată în cauze de mediu, ele trebuie reduse la un cuantum rezonabil, care va fi în dreptul de decizie al judecătorului.
Dacă se vrea și mai multă previzibilitate pe această problemă, legiuitorul are opțiunea adoptării unui act normativ prin care să se impună limite, ce înseamnă cheltuieli de judecată rezonabile pe litigiile de mediu”, a explicat Diana Ionescu.
Pentru România, decizia este o noutate, însă pentru alte țări din UE, nu.
Marea Britanie a fost obligată să stabilească plafoane pentru cheltuielile de judecată în litigiile de mediu.
„Comisia Europeană a declanșat acțiune în infringement împotriva UK, când era stat membru, și a Irlandei.
CJUE a condamnat UK pentru că avea chletuieli de judecată prea mari și ei prin lege au impus încă de acum ceva vreme, cheltuieli maxime de 5.
000 lire pentru reclamanții persoane fizice și cel mult 10.
000 de lire pentru persoanele juridice.
Dar judecătorul poate decide mult mai puțin decât acest prag maxim”, a explicat Diana Ionescu.
Avocata spune că această decizie a CJUE ar trebui să aducă mai mult curaj în a ataca acte administrative în materia mediului.
Hotnews.
ro a scris că dezvoltatorul imobiliar One Mircea Eliade Properties a obținut în instanță dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul.
Decizia a fost dată de Judecătoria Sectorului 5, pe 20 decembrie, și nu este definitivă.
Salvați Bucureștiul nu este singura asociație pentru care One Mircea Eliade Properties a cerut dizolvarea.
Și Asociația Miliția Spirituală, care a cerut în instanță anularea acordului de mediu și autorizației de construire pentru turnurile One de la Hala Ford, din Floreasca, a fost dizolvată anul acesta după ce instanța a decis acest lucru la cererea aceluiași dezvoltator imobiliar – One Mircea Eliade Properties SRL.
Motivul: a pierdut procesele intentate dezvoltatorului imobiliar și nu a avut bani să plătească cheltuielile de judecată imputate.
Asociația Salvați Bucureștiul a fost alături de Asociația SOS Orașul și Miliția Spirituală parte în două procese împotriva proiectului imobiliar de la Hala Ford:Instanțele au respins acțiunile și au dispus următoarele cheltuieli de judecată:„Întrucât cele trei ONG-uri nu au putut plăti aceste sume, compania One a inițiat acțiuni judecătorești de desființare a acestora.
Asociația Miliția Spirituală nu a putut plăti și a fost dizolvată printr-o hotărăre definitivă.
Asociația SOS Orașul a strans și a plătit suma de 50.
000 lei catre One și a solicitat respingerea acțiunii de dizolvare întrucât One își recuperase banii.
Cu bună știință a Auchan, One a cumpărat de la Auchan și creanța de 25.
000 lei a Auchan și a solicitat dizolvarea SOS Orașul și pentru aceasta sumă.
Asociația SOS Orașul a strâns și a plătit și suma de 25.
000 lei.
Decizia finală în dosarul de dizolvare a SOS Orașul va fi pronunțată în ianuarie 2024 de Tribunalul Cluj”, se arată într-un comunicat transmis de Salvați Bucureștiul la vremea respectivă.
Asociația Salvați Bucureștiul a strâns și a plătit suma de 95.
000 lei catre One și a solicitat respingerea acțiunii de dizolvare întrucât One își recuperase banii.
„Cu buna știință a Auchan, One a cumpărat de la Auchan și creanța de 130.
000 lei a Auchan și a solicitat dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul și pentru această sumă.
Asociația Salvați Bucureștiul a reușit să strângă 70.
000 lei din suma datorată inițial Auchan și a solicitat amânarea acțiunii de dizolvare până se lămurește dacă trebuie să plătească cheltuielile de judecată integral sau doar jumatate acolo unde a acționat împreună cu Asociația Miliția Spirituală, dizolvată.
Judecatoria Sector 5 a respins cererea de amânare și a dispus, în primă instanță, dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul.
Apreciem că dacă plătim și restul de 60.
000 lei instanța de apel va admite apelul și va menține în ființa Asociația Salvați Bucureștiul”, se mai arată în comunicat.
ONG-urile și persoanele care le controlează trebuie să aibă reprezentarea faptelor și consecințelor faptelor lor, este de părere Andrei Diaconescu, cofondator & co-CEO One United Properties, într-un drept la replică solicitat de HotNews.
ro.
Acesta spune că legea permite acces liber la justiție, le prezumă interesul și le conferă calitatea procesuală activă pentru a ataca proiecte de sute de milioane de euro cu taxe de timbru de numai câteva zeci de lei, însă atunci când demersurile lor litigioase se dovedesc a fi neîntemeiate, acestea trebuie să poată răspunde cel puțin pentru cheltuielile de judecată.
Diaconescu acuză ONG-urile că au încercat să blocheze activitatea șantierului prin mai multe sesizări și au cauzat prejudicii de imagine companiei, iar cheltuielile de judecată dispuse de instanță în sarcina lor sunt infime raportat la prejudicii.
„Persoanele fizice care se ascund în spatele acestor ONG-uri și care le coordonează activitatea au încercat să blocheze activitatea șantierului prin nenumărate sesizări la autoritățile de control, prin manipularea asociațiilor de locatari din jurul proiectului, prin șicanarea și amenințarea muncitorilor de pe șantiere și chiar prin formularea de plângeri penale (și acelea respinse ca neîntemeiate).
Aceste cheltuieli de judecată acordate de instanțele judecătorești, infime față de valoarea proiectului, nu acoperă nici 1% din prejudiciul total suportat de companie, concretizat prin îngreunarea vânzărilor, îndepărtarea investitorilor, întârzierea finanțărilor și afectarea imaginii grupului.
Toate cele 9 (nouă) litigii au fost soluționate în favoarea One Mircea Eliade Properties, întrucât s-a demonstrat că dezvoltarea One Floreasca City are la bază toate documentațiile și autorizațiile necesare, emise de autoritățile abilitate, respectând întocmai litera legii și procedurile specifice domeniului în care activăm”, susține Andrei Diaconescu.
Citește și:
