Fiecare an petrecut la școală sau la universitate îmbunătățește speranța de viață, în timp ce lipsa școlarizării este la fel de mortală precum fumatul sau consumul excesiv de alcool.
Un studiu publicat în revista The Lancet Public Health indică, în premieră, o relație între anii petrecuți la școală și scăderea riscului de mortalitate, scrie G4Media.
„Anii de școlarizare au avut un efect semnificativ și consecvent asupra riscului de mortalitate din toate cauzele, iar efectul protector al educației a persistat pentru persoanele de sex feminin și masculin, în toate grupele de vârstă și la toate nivelurile indicelui socio-demografic al țării în care au fost colectate datele.
Aceste constatări sunt similare cu efectele protectoare ale unui regim alimentar sănătos și ale activității fizice și cu efectele nocive ale factorilor de risc, cum ar fi fumatul și alcoolul.
Constatările noastre avansează înțelegerea educației ca factor social determinant al sănătății, cuantificând relația dintre creșterea numărului de ani de școlarizare și reducerea mortalității din toate cauzele la scară globală”, se arată în studiu.
Cercetarea a fost realizată de cadrele universitare de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) și de la Universitatea Washington din Seattle este prima care calculează numărul de ani de educație și legătura dintre aceștia și reducerea mortalității.
Studiul a constat că riscul de mortalitate al unui adult scade cu 2% pentru fiecare an petrecut în sistemul de învățământ, arată date colectate și analizate din țări industrializate, precum Marea Britanie și SUA, dar și din state în curs de dezvoltare, cum ar fi China și Brazilia.
Cercetarea mai arată că finalizarea ciclurilor de învățământ primar, secundar și superior echivalează cu o viață întreagă de alimentație sănătoasă și reduce riscul de deces cu 34%, în raport cu persoanele care nu au urmat niciun program de educație formală.
În paralel, nefrecventarea studiilor de-a lungul vieții a fost clasificată ca fiind la fel de dăunătoare pentru sănătatea unui individ adult precum fumatul a 10 țigări pe zi timp de un deceniu sau consumul a peste cinci băuturi alcoolice în fiecare zi, mai precizează sursa citată.
„Este cunoscut că efectele educației asupra riscului de mortalitate sunt mediate de comportamentele de sănătate.
De exemplu, un nivel de educație mai scăzut este corelat cu rate mai mari ale mortalității cauzate de boli cardiovasculare și de cancer.
O educație superioară facilitează accesul la un loc de muncă mai bun, venituri mai mari, asistență medicală de calitate și cunoștințe sporite în materie de sănătate.
Mai mult, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat tind să dezvolte un set mai mare de resurse sociale și psihologice care le modelează sănătatea și durata vieții.
Riscul de mortalitate din toate cauzele pentru un adult fără educație în comparație cu un adult cu 18 ani de educație este similar cu cel al incidenței cancerului pulmonar sau al mortalității pentru o persoană care fumează în prezent, în comparație cu o persoană care nu a fumat niciodată și al mortalității din toate cauzele pentru un consumator de alcool cu volum mare, în comparație cu un consumator ocazional”, mai indică studiul.
Cercetătorii au afirmat că analiza reprezintă „dovezi convingătoare” în sprijinul creșterii investițiilor în educație ca modalitate de reducere a inegalităților în ceea ce privește ratele globale de mortalitate.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFOTO: depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
