În ultimii ani, comuna Florești a cunoscut o dezvoltare fără precedent, făcându-se remarcată la nivel național datorită capacității de absorbție a fondurilor europene și unei viziuni de dezvoltare sustenabilă, în armonie cu celelalte localități din zona metropolitană, mai ales cu municipiul Cluj-Napoca. Bugetul pe anul 2024, în valoare de 220 milioane de lei – cel mai mare din istoria comunei, dar și bugetul de dezvoltare de circa 126 milioane de lei sunt dovezi incontestabile că Floreștiul „a apăsat” pedala dezvoltării, iar implicarea în cele mai mari proiecte de infrastructură din județ – că vorbim de metrou, centură metropolitană sau de Spitalul Regional de Urgență – constituie un atuu în plus. Despre proiectele aflate în derulare în comuna Florești, dar și despre planuri viitoare și perspective de dezvoltare am stat de vorbă cu primarul Bogdan Pivariu, într-un interviu acordat în exclusivitate monitorulcj.ro.Reporter: Care sunt domeniile sau proiectele specifice care vor beneficia cel mai mult de creșterea de 58% a bugetului de dezvoltare? Bogdan Pivariu: „Infrastructura, educația și petrecerea timpului liber sunt principalele direcții.
Avem termen de finalizare pentru o serie de străzi ce sunt cuprinse în proiecte de modernizare – lucrări deja atribuite prin licitație publică , încă de anul trecut, pentru că nu vrem să pierdem nicio săptămână din perioada prielnică lucrărilor.
E important să știți că în aceste lucrări vorbim obligatoriu și de redimensionarea utilităților sau introducerea lor de la zero, acolo unde nu au existat până acum.
De asemenea, avem de finalizat în totalitate proiectul zonei «Terra», inclusiv semaforizarea.
În această primăvară încep lucrările pentru introducerea canalizării în satul Tăuți.
Se apropie de final noul parc, cel mai mare construit vreodată la Florești, pe aproximativ 4,2 hectare.
Mai avem puțin și introducem în circuitul educațional clădirea ce va servi drept Creșă/ Grădiniță, pe strada Urușagului, respectiv încă o unitate nouă pe strada Abatorului.
Aș mai reaminti locuitorilor comunei că, încă de la sfârșitul anului trecut, au început lucrările la noua grădiniță din satul Tăuți, acestea sunt în desfășurare.La începutul acestui an este planificată finalizarea proiectului pentru noua școală.
Vom demara foarte rapid procedurile pentru licitație în vederea atribuirii lucrărilor de execuție după semnarea contractului de finanțare, iar lista poate continua, avem peste 110 obiective de investiții la care se lucrează.R.: Care sunt prioritățile dumneavoastră, ca primar al comunei, pentru anul acesta?B.
P.: Prioritar este tot ce se întâmplă în comună, de la funcționare – și aici discutăm și de partea de digitalizare – , până la cel din urmă obiective de investiție.
Totul este parte integrată în planul de dezvoltare sustenabilă a Floreștiului.R.: Bugetul a crescut cu 42% față de anul precedent.
Ce factori au contribuit la această creștere?B.
P.: În principal capacitatea noastră de a atrage fonduri nerambursabile, atât guvernamentale, dar mai ales fonduri europene.
În bugetul acestui an se regăsesc aproximativ 60 de milioane de lei (aproape 12 milioane de euro) în plus pentru secțiunea de dezvoltare.
Suma aceasta va crește în 2024, odată cu semnarea de noi contracte pe fonduri UE, provenite din finanțarea proiectelor depuse deja și aflate în analiză. R.: Ați menționat o creștere de 128% începând cu anul 2020.
Ce inițiative sau schimbări au condus la o creștere atât de semnificativă a bugetului în ultimii ani?B.
P.: În primul rând, munca depusă, dublată de consecvență, în cel mai serios mod.
Am adus locuri noi de muncă în Florești, am colectat eficient tot ce înseamnă taxe și impozite și, cel mai important, am atras o mulțime de fonduri nerambursabile care ne permit să derulăm investițiile.R.: Cu privire la proiectele majore de infrastructură, cum ar fi metroul și Spitalul Regional de Urgență, ce beneficii vor aduce acestea locuitorilor comunei Florești?B.
P.: Toate aceste proiecte de anvergură accelerează dezvoltarea localității și fac din Florești un jucător important în dinamica dezvoltării întregii zone.
Floreștiul se transformă din «dormitor» în element important în ceea ce privește întreaga regiune metropolitană. R.: Cum vor contribui noile facilități educaționale la dezvoltarea comunității?B.
P.: Educația în sine este unul dintre factorii de bază în care în care am crezut dintotdeauna, iar noile unități de învățământ vor pune, fără îndoială, baze solide pentru identitatea noastră viitoare, odată cu numeroșii dascăli care vor veni, părinții și copiii care vor fi integrați într-un sistem local, care va aduce plus valoare, și nu numai.
Consolidarea rețelei școlare la Florești va contribui la un climat de mai mare siguranță pentru elevi, vor putea accesa facilități de învățare, dar și de petrecere a timpului liber, aproape de casă.
Mai mult, în mod pragmatic, se vor reduce procentual și cotele de trafic nenecesar, generat în orele de vârf. R.: Având în vedere proiectele în desfășurare și cele viitoare, cum intenționați să gestionați posibila creștere a traficului ca rezultat al acestor dezvoltări (săpăturile pentru metrou, lucrările la centura metropolitană și la Spitalul Regional)?B.
P.: Sunt proiectele de infrastructură de cea mai mare anvergură pe care le va avea de administrat zona metropolitană, de fapt, întreaga regiune, din ultimul deceniu. Păstrăm în permanență legătura cu entitățile responsabile pentru fiecare dintre aceste proiecte, la care suntem parteneri cu municipiul Cluj-Napoca sau cu alte comune din zona metropolitană.
Concomitent, acestea sunt armonizate cu propriile noastre planuri de dezvoltare și de infrastructură și vă asigur că toate etapele care urmează vor fi la fel de serios studiate, astfel încât să ne asumăm și perioada de disconfort care urmează și să fie analizate toate posibilitățile care țin de administrația locală, pentru a evita blocaje suplimentare.
Mă bucur să constat că reprezentanții proiectelor înțeleg importanța nodului rutier pe care îl reprezintă traversarea zonei dinspre/ înspre Vest a întregului județ și au arătat toată disponibilitatea și deschiderea pentru adaptarea viitoarelor lucrări, inclusiv cu lucrul în afara intervalelor orelor de vârf sau pe parcursul nopții.
