Ce face o țară să fie puternică: o armată puternică, o economie solidă, gradul de digitalizare sau de inovare? Niciuna în mod singular, ci câte puțin din fiecare, susțin spaniolii de la Elcano Royal Institute, care calculează un indice agregat care măsoară mai mulți parametri- puterea economică, cea militară și „soft presence”, care cuprinde dezvoltarea culturală, turistică, sportivă sau pe cea științifică.
Potrivit raportului elaborat în 2023, Statele Unite și China continuă să conducă topul celor mai puternice țări din lume, după ce în urmă cu câțiva ani Regatul Unit al Marii Britanii fusese o perioadă ocupantul celui de-al doilea loc.
România ocupă locul 51 (în coborâre cu 3 locuri), arată datele Raportului.Țările aflate în pozițiile de vârf ale clasamentului global al prezenței își mențin sau întăresc pozițiile.
Statele Unite ale Americii se află în fruntea listei cu o valoare a indicelui prezenței globale de 3.654 de puncte.
China, aflată pe al doilea loc, e încă departe ca punctaj: 1779 puncte.
Apoi vin Germania (908 puncte), Japonia (831), UK (817) și Rusia (707 puncte).Cea mai recentă ediție a Elcano Global Presence Index arată o accelerare a re-globalizării după un recul intervenit în timpul pandemiei de COVID-19, recul la care au contribuit tensiunile economice globale și războiul din Ucraina.
Principalele modificări în primele 20 de poziții ale clasamentului Elcano Global Presence Index reflectă creșterea inflenței Asiei , scăderea treptată a influenței Europei, precum și ascensiunea țările producătoare de petrol precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care și-au mărit influența globală (deși posibil doar temporar ca urmare a tensiunilor din piața energiei).Dacă abordăm triunghiul strategic SUA-UE-China din punctul de vedere al ponderii prezenței globale vedem o creștere accelerată a ponderii Chinei, în timp ce SUA își menține propria poziție iar UE o pierde.
Această re-globalizare are loc în toate domeniile: economic, militar și al „soft presence”.
Dimensiunea militară conduce însă, cu o creștere de 11,6% față de anul precedent.
Aceasta este cea mai mare valoare din întreaga serie de timp măsurată de Elcano.
O parte din acest comportament poate fi explicată prin conflictul din Ucraina dar și prin angajamentul față de creșterea capacităților militare în cadrul NATO .Germania își menține locul trei în clasament, pe care îl deține de când a fost depășită de China în 2012.
Cu toate acestea, influența Germaniei este în scădere și este susținută doar de dimensiunea soft (cultură, turism etc), nu și de prezenţa economică tot mai diminuată de lipsa de dinamism a exporturilor.Astfel, lumea post-COVID-19 este o lume bipolară centrată în jurul SUA și Chinei, în timp ce tendința în creștere a influenței Asiei continuă.
Japonia cade pe poziţia a patra, depăşind Marea Britanie, care continuă să piardă din influență în epoca post-Brexit.
India ocupă acum locul 10, în creșetere la toate criteriile -economic, militar și soft.
În ceea ce privește Italia, aceasta coboară pe poziția a 11-a, mai puțin influentă decât era chiar în 1990.Performanța Franței este similară cu cea din anii precedenți, pe poziția a 7-a, pierzând un loc în favoarea Rusiei, care urcă pe locul al 6-lea.
Oarecum paradoxal, Rusia este țara care, după SUA și China, înregistrează cea mai mare creștere a influenței globale în ultimul an.
Evident, invazia Ucrainei a avut un impact asupra prezenței militare a Rusiei -unul dintre indicatorii acestei dimensiuni fiind numărul de trupe dislocate în străinătate.
Prezența sa economică a crescut și datorită creșterii prețurilor internaționale la petrol, gaze și bunuri primare.În cazul UE, s-a înregistrat o pierdere treptată a ponderii sale în prezența globală, scăzând de la 23,2% în 2005 la 20,8% în prezent.
Vezi aici Raportul Elcano .
