Orice perioadă mai solicitantă pe care o parcurge îl poate face pe adolescent să devină mai iritabil sau mai nefericit.
Schimbările care au loc în această perioadă, la care se adaugă și ravagiile hormonale, explică perfect de ce starea lor de bine balansează asemenea unui pendul.
Cu toate acestea, anumite stări, precum apatia întinsă pe săptămâni, lipsa de energie, anxietatea, comportamentul rebel, obsesia pentru moarte, dificultățile de concentrare sau de luare a deciziilor pot fi semne ale prezenței depresiei la adolescenți.
Părinții trebuie să se alarmeze pentru că depresia este o boală iar copiii lor au nevoie de ajutor specializat.Să spunem că un adolescent tocmai s-a mutat de la o școală la alta.
La vechea școală a lăsat în urmă un grup de prieteni care acum îi lipsesc, în timp ce, la noua școală nu a reușit să se adapteze.
Este normal ca într-o astfel de situație să experimenteze sentimente de agitație, de tristețe, de neliniște.
Dispoziția proastă are o explicație.
Alte tipuri de situații pot fi divorțul părinților sau o iubire eșuată, explică psihologul Corina Dobre.„Dificultățile de viață ale adolescenților sunt diferite de cele ale adulților.
Adolescenții sunt în plină perioadă de formare a unui sine articulat și autonom, se construiesc experimentând, raportându-se la cei din jur.
Sunt deschiși la feed-back, au nevoie de el, îl așteaptă pentru a se defini.
Carcasa protectoare, de detașare emoțională pe care mulți adulți o au, la ei este încă în construcție.
De aceea, atunci când mediul le este potrivnic și biologia îi predispune, sunt cu atât mai vulnerabili”, adaugă psihologul.
Însă odată ce elementul care a dus la stres dispare sau situația se ameliorează, lucrurile ar trebui să revină la normal.
Adolescentul ar trebui să-și regăsească cheful de viață, energia și puterea de a duce lucrurile la bun sfârșit.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, mai spune Corina Dobre, și adolescentul nu se mai poate bucura de nimic din ceea ce-i plăcea înainte, spune tot mai des „nu-mi place nimic”, „nu vreau să mai văd pe nimeni”, „totul este o porcărie”, este mereu trist și nervos, mai mult de două săptămâni, este bine ca părinții să se adreseze unui specialist psiholog sau psihiatru.
Adesea, copiii cu depresie au o schimbare vizibilă în gândire și comportament, atrag atenția specialiștii.
Dincolo de tristețea fără motiv, de schimbarea cu ușurință a dispoziției, a tiparelor de somn și alimentare, alte semnale de alarmă sunt deteriorarea situației școlare, consumul de alcool, de droguri sau angajarea în relații sexuale promiscue, plânsul inexplicabil și sensibilitatea excesivă la eșec.
Pe lângă experiențele de viață negative, factorii care-i predispun pe adolescenți la depresie sunt factorii genetici, existența unui episod depresiv anterior și temperamentul.
Cercetările au arătat că adolescenții depresivi provin mai ales din familii care au un istoric de depresie.
Potrivit Corinei Dobre „studiile arată că depresia este influențată și de trăsăturile de personalitate ale adolescentului, trăsături care, în mare parte, sunt ereditare.
Factor de risc pentru depresie îl reprezintă neuroticismul, caracterizat de lipsa stabilității emoționale, un control scăzut al impulsurilor, de tendința de a simti emotii negative cu usurinta, ca de exemplu furie, neliniște, tristețe.
Acestea sunt corelate cu tendința adolescentului de a percepe lumea înconjurătoare ca fiind amenintătoare și de a reacționa în consecință.
Aceste trăsături de personalitate, influențate și de biologia fiecăruia, se instalează în timp”.
Psihologul invită părinții cu adolescenți care sunt predispuși la acești factori să încerce să le creeze un context de viață armonios, să mențină relații apropiate și să încerce să le fie modele de echilibru.
Sportul și alimentația sănătoasă să fie pe lista de priorități a familiei.
Depășirea perioadei adolescenței copiilor lor este o adevărată provocare pentru părinți.
Există însă câteva tehnici de parenting și de comunicare care pot fi de ajutor în scăderea nivelului de stres al copilului:Statisticile arată că unul din 7 adolescenți cu vârste între 10 și 19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate la adolescenți, conform sursei mai sus citate, iar sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani.Sursa foto: Dreamstime.com
