Instanța supremă a reacționat, miercuri, după ce Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a cerut preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Corina Corbu, să comunice procentul alocat de guvern instanțelor, în 2023, pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, cât anume a fost direcționat către curți de apel și cât pentru instanța supremă și care au fost criteriile.
„În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia”, a reacționat ICCJ.Scandalul a izbucnit marți, când Secția pentru judecători a CSM i-a trimis o scrisoare deschisă președintelui instanței supreme, Corina Corbu, membru de drept al Consiliului.În scrisoarea adresată președintelui ICCJ, judecătorii din CSM vorbesc despre „nemulțumire generală pe fondul alocării lipsite de transparență a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”.Secția pentru judecători a CSM îi cere Corinei Corbu să comunice procentul alocat de guvern instanțelor, în 2023, pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, cât anume a fost direcționat către curți de apel și cât pentru instanța supremă și care au fost criteriile.
Astfel, judecătorii din CSM îi cer șefei instanței supreme să răspundă la următoarele întrebări:Instanța supremă a reacționat, miercuri, printr-o „rezoluție” adoptată de Adunarea Generală a Judecătorilor, prin votul a 72 de magistrați din totalul de 101.Judecătorii ICCJ spun că chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către preşedintele instanței supreme este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Ei afirmă că singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv a plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,,elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor” şi la ,,emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor”.În documentul adoptat, magistrații din ICCJ acuză „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator”:Magistrații au câștigat în instanță majorări salariale retroactive, pentru perioada 2010-2022, care se ridică la peste 16 miliarde lei.
Numai pentru 2023, salariile restante se ridicau la 1,7 miliarde de lei, spunea ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.Surse din magistratură declarau pentru Europa Liberă că Consiliul Superior al Magistraturii și asociații ale judecătorilor au făcut presiuni pentru a obține acești bani în 2023 și au amenințat că vor deschide noi procese în caz contrar.În noua lege care reglementează pensiile magistraților, promulgată de președintele Klaus Iohannis, se prevede că baza de calcul a pensiei speciale este 80% din media salariilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate.
Deci un magistrat care primește în 2023 sau în 2024 aceste salarii restante majorate va avea și o pensie mărită proporțional, a mai scris Europa Liberă.
