Taiwanul a pierdut luni în favoarea Chinei unul dintre puţinii aliaţi diplomatici pe care îi mai avea, statul insular Nauru, care a anunțat că rupe legăturile diplomatice cu guvernul taiwanez, relatează agenția Reuters, citată de News.ro.
Guvernul din Nauru, o mică țară insulară din Pacific, a declarat că, „în interesul ţării şi al poporului său”, urmăreşte restabilirea completă a relaţiilor diplomatice cu China şi va rupe legăturile cu Taiwanul.
Nauru a mai recunoscut guvernul de la Beijing drept conducător legitim al Chinei între 2002 și 2005.China susţine că Taiwanul este propriul său teritoriu, fără dreptul de a avea legături diplomatice cu alte state, o poziţie pe care Taiwanul o contestă cu tărie.
Cele două ţări, care vor să obţină fiecare o recunoaştere diplomatică mai largă în relaţie cu cealaltă, îşi fac reproşuri reciproce de ani de zile că recurg la „diplomaţia banului”.
Oficialii din domeniul securităţii din Taiwan au declarat pentru Reuters înainte de alegerile prezidențiale ce au avut loc sâmbăta aceasta că este probabil ca China să continue să diminueze numărul de ţări – în prezent de sub 20 – care menţin legături diplomatice oficiale cu Taipeiul.
Lai Ching-te, preşedintele nou ales al Taiwanului, a fost criticat în repetate rânduri de China înainte de scrutin ca fiind un separatist periculos, dar el a câştigat alegerile pentru Partidul Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare, şi va prelua funcţia pe 20 mai.
În ultimii ani, China şi Statele Unite şi-au intensificat competiţia pentru influenţă în Pacific.
În 2019, în decurs de o săptămână, Kiribati şi Insulele Solomon au renunţat la relațiile diplomatice cu Taiwanul în favoarea Chinei.
După alegerile de sâmbătă, Statele Unite au afirmat că angajamentul lor faţă de Taiwan rămâne „solid ca o stâncă”, comentariile fiind făcute luni de fostul consilier american pentru securitate naţională Stephen Hadley în timpul unei călătorii pe insulă.
Ministrul adjunct de externe al Taiwanului, Tien Chung-kwang, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă organizate în grabă după anunţul insulei Nauru, că vestea a venit brusc.
Beijingul a ales în mod special momentul sensibil de după alegeri pentru a viza Nauru, a acuzat Tien, calificând mişcarea drept „o ambuscadă” şi echivalentă cu un „atac flagrant la adresa democraţiei”, chiar în momentul în care multe ţări transmiteau felicitări Taiwanului pentru buna desfăşurare a procesului de vot.
„Taiwanul nu a cedat presiunilor.
Am ales ceea ce am vrut să alegem.
Este de nesuportat pentru ei”, a adăugat reprezentantul diplomaţiei de la Taipei.
China a oferit Nauru, un stat cu o populaţie de numai 12.500 de locuitori, resurse financiare cu mult peste ceea ce Taiwanul oferă aliaţilor săi, a spus Tien.
„Încă o dată, acest lucru dovedeşte că China încearcă tot ce poate – diplomaţia banilor – pentru a ne reprima”, a acuzat el.
Un înalt oficial taiwanez a declarat sub protecţia anonimatului că Beijingul oferă Nauru 100 de milioane de dolari pe an.
Un purtător de cuvânt al guvernului Nauru a refuzat să comenteze.
În schimb, Ministerul de Externe al Chinei a declarat că apreciază şi salută decizia Nauru.
Acesta nu a răspuns direct la o întrebare privind suma de bani oferită.
„Nauru, în calitate de stat suveran, a făcut alegerea corectă de a relua relaţiile diplomatice cu China în mod independent”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Mao Ning, la Beijing.
Biroul prezidenţial din Taiwan a declarat că demersul Beijingului echivalează cu suprimarea spaţiului diplomatic al insulei, dar nu poate submina voinţa poporului taiwanez de a ieşi în lume şi nici nu poate schimba faptul că Taiwanul şi China nu sunt subordonate una alteia.
Printre cei 12 aliaţi diplomatici rămaşi ai Taiwanului se numără Vaticanul, Guatemala şi Paraguay, plus Palau, Tuvalu şi Insulele Marshall din Pacific.
Ministrul de externe al Taiwanului, Joseph Wu, se află în Guatemala, unde participă la învestirea noului preşedinte.
Nauru este o naţiune insulară mică şi îndepărtată din Pacific, care foloseşte moneda australiană şi generează venituri din licenţe de pescuit şi din găzduirea unui centru regional de procesare a refugiaţilor pentru guvernul australian.
O bancă australiană care oferă singurul serviciu bancar din această ţară a anunţat în decembrie că intenţionează să îşi închidă operaţiunile din Nauru.Australia oferă sprijin în domeniul poliţiei şi este un donator important de ajutor, contribuind cu 46 de milioane de dolari australieni (31 de milioane de dolari SUA) ca asistenţă pentru dezvoltare în 2023.
Centrul de procesare a refugiaţilor ar urma să genereze 160 de milioane de dolari australieni în 2024, deşi Australia intenţionează să îl reducă în timp.
