Structura unei familii tradiționale se va schimba dramatic în viitorul apropiat ● SUA se va confrunta cu o depopulare masivă până în 2100 ● Temperaturile extreme din 2023 nu pot fi explicate pe de-a-ntregulUn studiu publicat în revista PNAS, și care a fost semnat de cercetători din Germania, Argentina și Olanda, subliniază un aspect ce poate avea efecte dramatice asupra viitorului societății umane.
Mai exact, structura unei familii se va schimba radical până la finalul secolului.
Iar asta înseamnă mai puțini frați, veri, verișoare sau nepoți, și mai mulți străbunici și, implicit, strănepoți.Studiul se bazează pe o analiză statistică ce a luat în calcul situația familiilor din 1950 și până în prezent, iar pe baza acestor date s-a creat o estimare pentru anii care au rămas până la finalul secolului.
Evident, schimbările vor fi diferite de la țară la țară, și de la regiune la regiune, având în vedere că indicii natalității sunt diferiți.
Însă, per total, schimbările vor fi vizibile peste tot.Cercetătorii amintiți susțin că principalele cauze ale acestui veritabil „seism sociologic” sunt unele complexe.
În principiu, este vorba despre dificultățile economice, creșterea nivelului de educație și, deosebit de important, creșterea duratei de viață.Asta a împins tot mai multe femei să devină mame la vârste tot mai înaintate.
De asemenea, să dea naștere la tot mai puțini copii, comparativ cu ceea ce se întâmpla în urmă cu, spre exemplu, un secol.
Iar asta schimbă fundamental structura unei familii.Spre exemplu, o femeie în vârsta de 65 de ani care trăia în 1950 avea, în medie, circa 41 de rude (copii, nepoți, frați, veri șamd).
Pe de altă parte, o femeie de 65 de ani care va trăi în 2095 va avea doar 25 de astfel de rude.
Ceea ce înseamnă o scădere de 38%.
Asta ca o medie globală.Dacă este să privim situația pe regiuni, cea mai mare scădere se estimează că va avea loc în America Latină și Caraibe.
Acolo, o femeie de 65 de ani avea, în 1950, circa 56 de rude în viață.
În 2095, numărul acestora va scădea la 18,3.
O reducere de 67%.În America de Nord și Europa, acolo unde numărul de membri ai unei familii este deja unul redus, iar astfel de schimbări se produc deja de decenii bune, numărul rudelor unei femei de 65 de ani va scădea de la 25 la 15,9.
Pe scurt, 37%.Situația prezentată de autorii studiului are implicații profunde.
Spre exemplu, având în vedere că durata de viață va crește de la 77 de ani, la 87,7 ani în intervalul 1950-2095, diferența de vârstă dintre membrii vârstnici ai unei familii și urmașii lor va crește.
Iar asta înseamnă că vârstnicii nu vor mai putea oferi un suport financiar celor mai tineri.
Dimpotrivă, ei vor avea nevoie de ajutor.
Iar asta, oricât de cinic ar suna, înseamnă o presiune și mai mare pe familiile tinere din viitor.
Sunt schimbări care vor afecta nu doar structura familiei, ci societatea umană per total, concluzionează autorii studiului.
Iar măsuri în acest sens, subliniază ei, trebuie luate în discuție încă de pe acum.Independent de studiul prezentat anterior, un grup de specialiști în studii socio-economice din cadrul Universității din Chicago, Illinois, prezintă o altă situație pe care factorii de decizie, cel puțin cei din SUA în cazul de față, trebuie să o aibă în vedere.Și anume faptul că aproape jumătate dintre cele 30.000 de orașe din SUA vor suferi un declin masiv al populației până la finele secolului.
De la 12-23% în cazul așezărilor urbane de mai mici dimensiuni, până la 27-44% în cazul metropolelor americane.
Iar tot acest proces va veni la pachet cu provocări fără precedent, de la disfuncționalități în asigurarea transportului public și până la serviciile de bază (apă curentă, electricitate, internet șamd.)Factorii care duc deja la o astfel de depopulare sunt multipli.
De la prețurile tot mai mari (implicit costurile necesare unui trai decent) la numărul redus de oferte de muncă, până la climatul politic, absolut toate acestea reprezintă motive pentru care rata natalității a scăzut constant, și pentru care multe centre urbane au cunoscut deja un declin demografic.Nu trebuie omise din vedere nici efectele încălzirii globale.
Este deja cert că orașele din zonele de coastă resimt efectele creșterii nivelului oceanelor.
Apoi, temperaturile vor crește atât de mult încât unele așezări vor deveni de nelocuit.
Pentru a ajunge la această concluzie, specialiștii au analizat datele privitoare la populația din 24.295 de orașe americane din anul 2000 și până în 2020.
Apoi au creat mai multe scenarii în care au introdus toate estimările privitoare la efectele încălzirii globale.
Rezultatul a fost acela că aproape 50% dintre așezările urbane americane vor cunoaște un declin semnificativ al populației, comparativ cu 43% care au făcut-o deja până în 2020.
Cele mai afectate zone vor fi cele din zona de nord-est și central-vestică a SUA, susțin cercetătorii.
Diferența va fi în zona de sud și de vest, acolo unde se înregistrează o ușoară creștere a populației, și unde orașe precum Pheonix sau Houston au cunoscut o creștere demografică în ultimii ani.
Autorii studiului care a fost publicat în revista Nature sunt de părere că imigrația ar putea juca un rol important în reducerea acestui trend.
Însă, atâta vreme cât problemele legate de distribuția resurselor constituie în continuare o provocare majoră, e greu de crezut că doar prin politicile legate de imigrație se va putea ajunge la un echilibru demografic.Este un fapt deja cunoscut că temperaturile globale din anul 2023 au fost cele mai ridicate din ultimii 100.000 de ani.
Și nu doar că au doborât un record, ci diferența la care l-au doborât a fost un record în sine.
Iar una dintre problemele majore care se leagă de acest proces este că nimeni nu poate explica acum ce anume l-a generat.Era de așteptat ca temperaturile să crească.
Gazele cu efect de seră, efectul antropogenic, fenomenul El Nino și altele urmau să ducă la temperaturi foarte ridicate.
Însă ceea ce s-a întâmplat anul trecut înseamnă toate acestea plus încă un fenomen misterios.
Unul care nu și-a găsit încă o explicație.Dacă privim, spre exemplu, la fenomenul El Nino, am putea spune că el ar putea explica toate aceste creșteri de temperatură.
Da, dar niciun alt fenomen El Nino din istoria înregistrărilor oficiale nu a făcut acest lucru, la o asemenea amploare, subliniază Gavin Schmidt, climatolog din cadrul NASA, citat de AFP.Pur și simplu, temperaturile din anul 2023 nu au urmat scenariul prezis de specialiști.
Iar partea și mai gravă din toată povestea asta este că nimeni nu poate spune cu exactitate ce anume se va întâmpla în 2024.
În situația în care scenariul din 2023 a fost o excepție, iar tiparul climatic va reveni la valorile așteptate, atunci 2024 va fi apropiat de 2023 din punct de vedere al temperaturilor.
Dacă avem de-a face cu totul altceva, iar modelele de până acum nu mai sunt valabile, atunci anul 2024 va fi și mai cald.
Și asta pentru că există acest element misterios care a dus la amplificarea fără precedent a temperaturilor globale.Estimările organismelor internaționale indică faptul că, totuși, există o probabilitate de 99% ca 2024 să se numere printre cei mai călduroși ani înregistrați vreodată.
Iar înseamnă că anul 2023 a fost doar o imagine a viitorului catastrofal care ne aşteaptă dacă nu acţionăm acum.Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.ro
