Ziua de duminică marchează 100 de zile de lupte intense între armata Israelului şi gruparea teroristă.Războiul Israle – Hamas.
100 de zile de război şi detenţie de ostatici Ziua de duminică, 14 ianuarie 2024, marchează 100 de zile în care Israel şi Hamas sunt în război.
Conflictul este cel mai lung şi cel mai sângeros (cei mai mulţi morţi) dintre Tel Aviv şi palestinieni de la înfiinţarea Israelului, în 1948, iar luptele nu dau semne de sfârşit.
Israelul a declarat război ca răspuns la atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie, în care gruparea militantă islamică a ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, şi a luat ostatici alte 250.
Vezi mai multe articole din categoria social A fost cel mai aducător de moarte atac din istoria Israelului şi pentru evrei de la Holocaust.
Duminică marchează, de asemenea, 100 de zile de captivitate pentru cei 132 de persoane aflate încă în mâinile Hamas, în timp ce zeci de femei, copii şi străini au fost eliberaţi în timpul unei încetări a focului de o săptămână, în noiembrie.
Un miting de 24 de ore în sprijinul ostaticilor a fost organizat la Tel Aviv sâmbătă şi un altul duminică, pe Promenada Ierusalimului, iar evenimente similare sunt planificate în întreaga lume, de la Londra la New York şi Paris.
Israelul a răspuns Hamas cu săptămâni de atacuri aeriene intense în Gaza, înainte de a extinde operaţiunea cu o ofensivă terestră.
Scopul său declarat este să zdrobească gruparea teroristă şi să asigure eliberarea ostaticilor.
Atacul din 7 octombrie a surprins Israelul şi a dat o lovitură încrederii naţiunii în liderul său.
În timp ce oficialii din securitate au semnalat că vor demisiona după război, premierul Benjamin Netanyahu rămâne ferm pe poziţii.
În ciuda unei scăderi puternice a cotelor sale de popularitate, el a rezistat apelurilor de a-şi cere scuze, de a demisiona sau de a investiga eşecurile guvernului său.
Potrivit lui Netanyahu, care a condus ţara aproape toţi ultimii 15 ani, va fi timp pentru investigaţii după război.
Condiţiile din Gaza erau deja dificile înainte de 7 octombrie, din cauza blocadei impuse de Israel în urma preluării puterii de către Hamas, în 2007.
Autorităţile sanitare din Fâşie spun că bilanţul este de aproape 24.000 de morţi în trei luni.
Alte mii de persoane sunt date dispărute sau sunt grav rănite.
Peste 80% din populaţie este strămutată şi zeci de mii sunt înghesuite în oraşe cu corturi din sudul Gazei, sub focul israelian.
Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că aproximativ un sfert din populaţie moare de foame, doar 15 din cele 36 de spitale din Fâşie fiind parţial operaţionale.
Războiul s-a răspândit în Orientul Mijlociu, ameninţând să escaladeze într-un conflict mai larg împotriva unor grupuri susţinute de Iran.
Aproape imediat după atacul Hamas, militanţii Hezbollah susţinuţi de Teheran din Liban au început să lovească Israelul, declanşând represalii dinspre Tel Aviv.
Ciocnirile dintre Israel şi Hezbollah nu s-au transformat într-un război deplin, dar s-au apropiat periculos de mult, cel mai recent după ce un atac aerian din 2 ianuarie pus pe seama Israelului a ucis un înalt oficial Hamas la Beirut.
Rebelii Houthi susţinuţi de Iran din Yemen au efectuat în schimb o serie de atacuri împotriva navelor comerciale civile în Marea Roşie.
Statele Unite au trimis nave de război în Marea Mediterană şi Marea Roşie şi au lovit ţinte Houthi din Yemen împreună cu forţele britanice, care au promis că vor riposta, ridicând perspectiva unui conflict şi mai amplu.
Între timp, miliţiile susţinute de Iran au atacat forţele americane în Irak şi Siria.
De-a lungul mandatului său, Netanyahu a încercat în mod repetat să pună deoparte problema palestiniană şi a respins Autoritatea Palestiniană, recunoscută internaţional, ca fiind slabă sau irelevantă.
În schimb, a căutat să normalizeze relaţiile cu alte ţări arabe, inclusiv cu Arabia Saudită, în speranţa de a-i izola pe palestinieni şi de a-i împinge să accepte un acord care nu corespunde aspiraţiilor lor de independenţă.
Atacul Hamas şi creşterea violenţei din Cisiordania au readus problema unui stat palestinian în centrul scenei mondiale, determinându-l pe secretarul de stat american Blinken să facă patru vizite în regiune şi totul ducânt la un caz de genocid împotriva Israel la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga.
Cu toate acestea, în prezent nu există o cale clară cu privire la momentul în care se vor termina luptele sau ce va urma.
Israelul susţine că Hamas nu poate juca niciun rol în viitorul Gazei.
În timp ce Statele Unite şi comunitatea internaţională doresc o Autoritate Palestiniană revitalizată care să guverneze Gaza şi se îndreaptă către o soluţie cu două state, Israelul se opune şi vrea să menţină o prezenţă militară pe termen lung în Gaza.
Reconstrucţia va dura ani şi nu este clar cine va plăti şi unde vor rămâne palestinienii în timpul acestui lung proces.
Ministerul Sănătăţii din Gaza, condus de Hamas, a declarat că cel puţin 23.843 de persoane au fost ucise pe teritoriu în 99 de zile de război.
Ministerul a declarat că a înregistrat 60.317 răniţi de la izbucnirea războiului pe 7 octombrie, în timp ce mii de oameni rămân prinşi sub dărâmături.
Acest lucru a fost raportat de Al Arabiya.
Oficialii din domeniul sănătăţii din Gaza, ramură condusă de Hamas, au declarat că atacurile israeliene peste noapte au ucis cel puţin 60 de persoane în teritoriul asediat, care se confruntă şi cu o întrerupere a telecomunicaţiilor.
