Războiul din Ucraina, ziua 674. Cel mai mare atac asupra Ucrainei din ultimele multe luni. S-a tras inclusiv asupra Kievului/ Armata poloneză: Un obiect aerian neidentificat a intrat în Polonia venind din Ucraina Ruşii au declanşat vineri cel mai mare atac cu drone şi rachete asupra Ucrainei din ultimele luni, ucigând 10 persoane şi rănind cel puţin 60 la Kiev, în sudul, vestul şi estul ţării, au declarat oficialii ucraineni. Vezi mai multe articole din categoria social Printre altele, au fost lovite o maternitate din oraşul Dnipro şi clădiri din oraşele Liov, Odesa şi Harkov. Două persoane au murit în capitala Kiev, iar mai mulţi oameni au fost prinşi sub moloz într-un depozit avariat, a declarat primarul Vitali Klitschko pe reţelele de socializare. Alte două persoane au fost ucise în oraşul Odesa şi cel puţin 15 au fost rănite, inclusiv doi copii, a anunţat guvernatorul regiunii. Ministerul Energiei a raportat întreruperi de curent în patru regiuni după atacul aerian. Joi seară, armata rusă a lovit clădiri rezidenţiale din Herson. Au fost implicate două persoane. Oleksandr Prokudin, şeful zonei Herson, a făcut acest lucru cunoscut. „Centrul Hersonului – scrie Prokudin – este din nou sub focul artileriei ruse. Se lovesc clădiri rezidenţiale. În unele locuri, incendiile fac ravagii în locurile în care au fost afectate. În prezent ştim de două persoane implicate. Una dintre ele este o femeie de 92 de ani care a fost diagnosticată cu intoxicare de la produse de ardere”. Convorbire telefonică între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi Papa Francisc. „Tocmai am vorbit cu Sanctitatea Sa Papa Francisc. Am mulţumit pentru urările de Crăciun pentru Ucraina şi ucraineni, pentru urarea unei păci drepte pentru noi toţi”, subliniază Zelenski, în discursul său de seară preluat de Ukrainska Pravda. În timpul conversaţiei, Zelenski a vorbit despre „formula sa de pace” pentru a pune capăt războiului. „Sunt recunoscător Vaticanului pentru că ne susţine munca”, subliniază Zelenski, referindu-se la faptul că Vaticanul a declarat în octombrie că este pregătit să sprijine o parte din planul ucrainean privind sprijinul umanitar şi întoarcerea acasă a prizonierilor de război şi a copiilor ucraineni. Două districte din regiunea Kursk din Rusia au fost atacate de ucraineni, a spus guvernatorul Roman Starovoit. „Astăzi, satele Gordeyevka şi Uspenovka din districtul Korenevo au fost bombardate de ucraineni. Niciunul dintre locuitori nu a fost rănit. Cinci familii din Uspenovka şi două din Gordeyevka au fost avariate”, a scris Starovoit pe Telegram. Tyotkino din districtul Glushkovo a fost şi el afectat. „Acolo au fost înregistrate şase focuri. Ferestrele, gardurile şi acoperişurile a două familii au fost avariate. Din cauza deteriorării liniei de transport electric, o parte a comunităţii este fără curent”, transmite Starovoit. Confruntată cu incertitudinea cu privire la viitoarele livrări de muniţii şi arme de la aliaţii străini, Ucraina încearcă să-şi crească producţia internă. Pachetul de ajutor militar de 250 de milioane de dolari anunţat de Statele Unite include o gamă largă de muniţii, necesare pentru „a ajuta Ucraina să contracareze războiul de agresiune al Rusiei”. Cu toate acestea, se aşteaptă să fie ultimul în viitorul apropiat, cu excepţia cazului în care se ajunge în sfârşit la un acord în Parlamentul SUA pentru a asigura finanţarea Ucrainei în 2024. Livrările milioanelor de obuze de artilerie promise de UE merg, de asemenea, mult mai încet decât se aştepta. Până la sfârşitul lunii noiembrie, potrivit Ministerului de Externe, Ucraina primise doar 300.000. Se pare puţin probabil ca UE să expedieze restul, în jur de 700.000 de obuze, în timp înainte de martie 2024. Între timp, soldaţii ucraineni au redus semnificativ numărul de obuze de artilerie pe care le trag în fiecare zi, potrivit rapoartelor de pe front. Ei sunt nevoiţi să-şi raţionaleze proviziile rămase pentru a face faţă presiunii crescânde din Rusia. În astfel de condiţii, dezvoltarea producţiei interne capătă o importanţă deosebită, au precizat înalţi oficiali ucraineni într-o serie de declaraţii care vizează sectorul de apărare al ţării. Potrivit ministrului Industriilor Strategice, Olexandr Kamişin, în prezent există 300.000 de ucraineni angajaţi în 500 de companii din sector. Producţia s-a triplat în 2023 şi este de aşteptat să se dubleze în 2024, a dezvăluit Kamişin, după cum a raportat Ukrinform. Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat că, deoarece Ucraina nu reuşeşte să-şi atingă obiectivele în contraofensivă mult-anunţată împotriva Rusiei, va reveni la un război de poziţie „epuizant” anul viitor. „Ne aşteptam ca anunţata contraofensivă a Ucrainei să fie diferită”, a recunoscut preşedintele lituanian în declaraţii adresate portalului de ştiri baltic Delfi. „Acum, vom reveni la „status quo” şi va fi din nou un război epuizant de poziţie”, a declarat el. „Pierderile ambelor părţi vor fi numărate şi, în final, vom aştepta până când una dintre cele două ţări va ajunge în punctul în care războiul nu mai poate continua”, a prezis Nauseda, care crede că Rusia va încerca acum să ia iniţiativa. „Rusia, desigur, poate mobiliza resurse fără a ţine cont de opinia propriului popor, poate mobiliza oamenii şi poate direcţiona totul spre scopuri militare. Capacităţile altor state sunt mai limitate, pentru că sunt societăţi democratice”, a explicat preşedintele lituanian. Ruşii au început să escaladeze situaţia din Marea Neagră şi astăzi a fost înregistrată desfăşurarea a trei nave deodată, două submarine şi fregata Amiral Makarov. Toate ar putea duce, ca armament, până la 16 rachete Kalibr, a declarat purtătorul de cuvânt al Forţelor de Apărare din Sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk, citată de UNIAN. Makarov a fost avariat într-un raid în portul Sevastopol în octombrie 2022, la scurt timp după ce a devenit nava amiral a flotei Mării Negre, în urma scufundării Moskvei. „De multă vreme, port-rachetele nu au fost în serviciu de luptă”, explică Humeniuk.