Un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Prahova a dispus restituirea la DNA, în vederea refacerii rechizitoriului, a dosarului în care fostul deputat Sebastian Ghiță, fugit în Serbia, este judecat pentru trafic de influenţă. Judecătorii susţin că rechizitoriul ”este neregulamentar întocmit, neregularitatea nu a fost remediată în totalitate de procuror” în termenul prevăzut de Codul de Procedură Penală, relatează News.ro.”Constată competenţa materială şi teritorială a Tribunalului Prahova învestit cu soluţionarea cauzei având ca obiect rechizitoriul nr. 245/P/2018 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie-Secţia de Combatere a Corupţiei la data de 17.10.2022. (…) Dispune restituirea cauzei nr. 245/P/2018 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie-Secţia de Combatere a Corupţiei, constatând că rechizitoriul nr. 245/P/2018 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie-Secţia de Combatere a Corupţiei la data de 17.10.2022 este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată în totalitate de procuror în termenul prevăzut de art. 345 alin.3 C.proc.pen. prin referatul nr. 245/P/2018 din data de 19.10.2023 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie-Secţia de Combatere a Corupţiei”, este soluţia pronunţată, miercuri, 13 decembrie, de Tribunalul Prahova. În acest dosar, Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată alături de fostul administrator al S.C Asesoft International S.A., Cristian Anastasescu şi de fostul director general al S.C Teamnet International S.A., Bogdan Padiu.Judecătorii susţin că rechizitoriul întocmit de DNA are, ca neregularităţi, ”insuficienta descriere a elementelor materiale care s-ar circumscrie condiţiilor de tipicitate ale infracţiunilor pentru care inculpaţii Ghiţă Sebastian Aurelian şi Padiu Bogdan au fost trimişi în judecată, inclusiv în ceea ce priveşte numărul actelor materiale, datele şi locul comiterii presupuselor fapte; insuficienta descriere a acţiunii de determinare circumscrisă infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian; insuficienta descriere a elementelor materiale circumscrise presupuselor complicităţi la infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată imputate inculpatului Padiu Bogdan”.Tribunalul a dispus excluderea unor probe depuse de DNA în dosar fiind vorba despre înscrisuri din domeniul financiar-fiscal, dar şi despre şapte declaraţii de martor ale Irinei Socol, care au fost date cu identitatea protejată Nanău Lucică între anii 2016 şi 2019.Completul de judecată a respins, prin aceeaşi decizie, excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Prahova invocată de Sebastian Ghiţă şi de un alt inculpat, prin intermediul avocaţilor aleşi.Decizia Tribunalului Prahova poate fi contestată în termen de trei zile.DNA anunţa, în februarie 2017, că a pus în mişcare acţiunea penală faţă de Sebastian Ghiţă AURELIAN, reprezentant până în anul 2012 al societăţilor comerciale S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. şi ulterior deputat în Parlamentul României în perioada 2012 – 2016, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă (4 infracţiuni), spălare a banilor în formă continuată (3 infracţiuni) şi constituire a unui grup infracţional organizat precum şi faţă de Bogdan Padiu, la acel moment director general al S.C Teamnet International S.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat şi Anastasescu Cristian, la acea dată administrator al S.C Asesoft International S.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.”În ordonanţele procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt: În perioada 2007 – 2015 la nivelul instituţiilor publice şi autorităţilor publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, de către mai multe societăţi comerciale cu acest profil de activitate şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C. Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. Pentru încheierea acestor contracte finanţate din bani publici şi fonduri europene, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăţilor comerciale S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. şi ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit de la reprezentanţii firmelor, declarate ulterior câştigătoare ale procedurilor de licitaţie, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituţiilor şi autorităţilor contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii, firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de acesta”, transmitea DNA în februarie 2017.Conform procurorilor, pentru crearea unei aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte acordarea acestor sume de bani pretinse, Sebastian Ghiţă a indicat ca modalitate de transfer al sumelor de bani de care era interesat, simularea unor operaţiuni comerciale prin încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăţi în calitate de beneficiar, cu societăţi comerciale controlate de el aparţinând grupului Asesoft / Teamnet, în calitate de furnizor.Obiectul contractelor consta în prestarea de servicii IT fictive.”Lucrările inserate în facturile emise de societăţile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet, au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale şi umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative ataşate acestora au atestat operaţiuni care nu s-au derulat în realitate. Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăţi comerciale au virat către societăţile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet, contravaloarea aşa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal – economic.Aceşti bani reprezintă contravaloarea influenţei promise şi exercitate de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituţiile subordonate.În această modalitate, Ghiţă Sebastian Aurelian a primit, în perioada 2007 – 2014, pentru contractele atribuite societăţilor comerciale respective, sume de bani cuprinse între 3 milioane euro şi 10 milioane euro”, mai susţinea DNA.
